estetica-frumosului

 Mana asta de privati , care tin in spate aceasta tara, sunt din ce in ce mai constransi de atatea controale !  Se spune ca vrem crestere economica, ca FMI-ul glasuieste pe la colturi ca suntem pe un drum bun , dar atata timp cat organele de control vor veni vesnic , numai si numai ca sa le ia agentilor economici, niciodata nu vom avea ravnita crestere economica. Cred ca nu se intelege la nivel inalt ca privatii sunt cei care aduc grosul banilor in visteria statului. Mici sau mari, oamenii de afaceri trebuie descatusati de controalele de la : SANEPID, Garda financiara, Curtea de Conturi, Protectia consumatorului, DSV,DSP,Fortele de munca , FISC,Pompieri ,etc.  Daca ar fi lasati sa-si faca treaba, acesti oameni care singuri, cu propria lor minte dau de lucru catorva milioane de oameni si fara ca niciun organ al statului sa le dea vreo mana de ajutor , fac bani din piatra seaca , atunci cu siguranta tara asta si implicit noi, am progresa.   Ne tot intrebam , ce sa facem sa o ducem mai

  Ce mai faceti?... Unde va sunt gandurile?... De ce sunteti tristi?... Frumusetea vietii , asa e , vine din momentele de fericire. Dar niciodata nu vom putea avea sentimentul de fericire , daca nu am sti sau nu am simti nefericirea, tristetea. Daca am fi tot timpul fericiti , atunci aceasta stare ar deveni o normalitate si automat senzatiile date de fericire, s-ar aplatiza, minimaliza . Asa ca nu dezarmati! Dupa nefericiri sigur veti trai din plin fericirile viitoare.    Astazi este o zi figuroasa , dar soarele scoate cand si cand capul si mai ne incalzeste geamurile biroului. Colegul meu de birou are o deznadejde pe chip , pe care am tot incercat sa i-o alung... Zambeste cateva clipe dar apoi , preocuparea aceea chinuitoare, ii revine constant... Ni se cam termina solutiile existentiale!...  Multi dintre noi, blestemam comunismul ca ne-a demolat casele si ne-a mutat in blocuri de beton, dar acum ca bancile sau orice alta institutie careia ai sa-i dai chiar si doi lei , are dreptul

 Cainii merg zgribuliti , cu coada intre picioare , oamenii au mainile infundate in buzunarele lor adanci , cerul sta impietrit, infasurat intr-un nor infinit si negru , iar eu privesc de pe balcon toate astea , fara sa pot indrepta ceva, fara sa pot face nimic...   Gandesc ca Romania toata , este in aceeasi stare , de parca orice am intreprinde , ar fi in zadar... Poate cei din America ati auzit de baschetbalistul american, ucis intr-un bar din Romania... A devenit o normalitate la noi , ca incultii  sa ajunga criminali, sa instaureze frica pe strazi , sa domine populatia si sa omoare la bunul lor plac...Consider ca aceasta tara , unde se promoveaza prostia in cea mai pura forma a ei , va decade intr-un rastimp destul de scurt si analfabetismul va ajunge majoritar si dominator, pentru ca acum, aici, in acesta tara, i se confera valoare.   Cei mai slab pregatiti , aproape analfabeti , ajung in sferele cele mai inalte ale acestei tari , dand spagi imense ajung sa detina functii import

 Buna dimineata omenire! Dimineata rece de toamna cu soarele intrezarit printre nori , cu femei si barbati care-si plimba catelusii , cu iarba brumata si miros de sobe  incalzite. Dimineata de Romania! Dimineata de Sambata de Romania! M-am gandit sa va scriu , sa va trezesc cateva amintiri de Romania.  Dimineata , cand am iesit din casa,  la usile vecinilor cu copii mici , stateau cuminti sticlele de lapte.    Laptaresele sunt inca prezente , aduc inca lapte la usile oamenilor, lapte proaspat muls decuseara.   Batraneii sunt si ei, inca primii care se trezesc si ca deobicei dis-de-dimineta , cativa vecini erau in fata blocului , intorsi de la piata . Vorbeau in soapta, ca sa nu-i trezeasca pe cei care inca dorm si isi aratau unii altora , legumele proaspete , cumparate.  Buna dimineata , vecine! mi-au spus soptit. Buna dimineata! le-am raspuns si eu la fel de soptit. A adus paine calda ! imi sopteste o batranica cu parul alb ca untul. Multumesc, merg sa iau si eu! spun , trecand ma

 "A venit , a venit toamna. Acopera-mi inima cu ceva. Cu umbra unui copac , sau mai bine cu umbra ta."  Umbra toamnei se lasa peste noi, ne invaluie intr-o tristete iremediabila , si nicaieri in alta parte ,ca in orasele mici si sarace , nu se simte mai bine , prezenta trista a toamnei.  Ma gandesc la toti cei plecati departe, departe de noi , de tarisoara asta mica si confuza, ce faceti? Cum va e toamna? Va cad frunzele, se strang vreascurile  ca pe la noi , se fac focuri seara la porti?  Puneti si voi muraturi , in borcane mari , pe care le umpleti cu patlagele , varza , morcovi si cate si mai cate? Va faceti curatenie in case, gospodinele isi leaga turbane si sterg cu sarg , cocotate pe cate doua scaune, geamurile prafuite de peste vara? Va e toamna la fel de aramie , plina de struguri si carute cu porumbi , va miroase a sobe curatate de colbul carbunelui , va sunt ochii plini de tarabele bogate ale pietii?...  Verzele va stau gramezi la  portile taranilor , conopidele

    Salve! Mi-au inceput copiii scoala , ca toti ceilalti dealtfel.     Au reanceput si problemele...  Din primele zile , dirigintii  ne-au cerut bani : pentru fondul clasei , pentru cadourile de zilele de nastere ale copiilor din clasa , pentru culegeri care mai de care mai ciudate , pentru burete , creta, fata de masa , galeata , cos de gunoi... Profesorii si ei : pentru carti de la nu stiu ce edituri agreate de ei , pentru carti scrise chiar de ei, pentru nu stiu ce caiete speciale , pe care le au chiar ei de vanzare... Si asta e doar inceputul...  Sa-ti mai duci copiii la scoala... Ne mai si plangem ca sunt atatia copii care nu merg la scoala... De parca parintii acestora si-ar dori cu tot dinadinsul sa aiba copii anafabeti!...  Ne-am analafabetizat singuri tara , fara sa ne gandim ca din randurile tot mai dese , ale celor fara carte , vor iesi  hotii , criminalii , violatorii ...  Ce sa facem noi ? A! Nimic, ca si pana acum. Sa mergem la sedintele cu parinti , sa scoatem bani

 Va saluta un om de rand! Va salut pe toti , de aici din vagauna in care trairea-n nefericire si nesperanta este o normalitate!... Ce mai facem? ...Bine... Binele pe care noi il stim si-l cunoastem . Am auzit , am vazut prin filme si documentare , unii din noi au si citit , ca exista si un bine mai bun decat binele nostru.   Hai ca nici binele nostru nu e asa rau!... Noi , fericirea o gasim printre prieteni si familie , o gasim intr-un zambet , o vorba duioasa , o mangaiere... S-ar parea ca si ea , fericirea , exista prin alte parti si in altfel de forme , dar deja pentru noi asta tine de SF.  Ce chestie , gandul mi-a sarit nu stiu de ce , la granita... Toti acum , putem sa plecam in alte tari , sa le vizitam, sa ne intoarcem , sa plecam iar... Am auzit pe cineva , ca pesonalul din aeroporturile straine sunt zambitori , iti ureaza bun venit in tara lor sau dupa caz drum bun... La noi in tara, ai nostri sunt incruntati si te privesc chioras... Poate ca asa e... Dar ce spuneti de faptu

  Ne amagim continuu , ca poate maine vom avea , ca poate maine va fi mai bine , ca poate maine politicienii nu vor mai fura , ca poate maine vom fi condusi de oameni cinstiti...  Va intreb , nu ma cert , de ce sa fim condusi... ? Eu asta nu inteleg , de ce ne-am dorit noi sa fim condusi , nu de un hot ci de o gasca intrega de hoti...? Nu inteleg de ce suntem atat de incantati ca acum putem trece granita cu buletinul... si buzunarul gol , sau ca aprindem lumina cand vrem... si o platim cand putem , ca avem mancare ...in galantare , ca suntem intelectuali toti ...si destepti putini , ca avem case frumoase...si datorii cu duiumul , ca avem masini scumpe...si n-avem bani de benzina , ca mergem in concedii la hoteluri "all inclusive"...si pe urma chitaim de bani o juma' de an... !?...   Asa ne-am nascut , asa am trait , amagindu-ne , ca viata poate fi si mai frumoasa , dar fara ca noi sa facem ceva in acest sens... Noi sa stam si sa ne imaginam doar... Toti ne dorim sa o du

  Ador sa ne aducem aminte de copilarie . Pentru ca sunt un copil batran.  Copilaria noastra a insemnat fericire , fericire nemarginita , lipsita de frici , temeri si limite.  Eram mandri ca suntem copii si stiam ca datoria noastra era sa ne jucam . Si asta si faceam . Ne-am indeplinit datoria de copii cu varf si indesat . In fata blocului nostru era  hotelul Partidului. Asa se numea . Hotelul Partidului. Era un hotel cu un etaj , un hotel dragut , elegant , in care erau cazati membri de partid , care veneau in delegatii din alte orase ale tarii , dar si straini care veneau sa ne vizitieze .  Intr-o vara , in acest hotel a fost cazata o familie de germani . Parintii erau insotiti de cei doi copii , o fetita micuta , cred ca avea aproximativ 2 anisori , si baietelul lor , cam de varsta noastra  - 6-7 ani- pe care il chema Kaia. Toata vara aceea ne-am jucat cu copii lor - amandoi blonzi cu par ondulat - iar pe baietel l-am invatat sa spuna pro-stu-le.  Se amuza teribil cand spunea cu

 Timp de aduceri-aminte ... Dimineata cetoasa , cu alergatura si poveri pietesti. Batrani cu sacosele pline de rosii , bulioane fierband pe aragaze , prune cu samburii scosi asteptand sa fie puse la fiert, vinete coapte scurgandu-se pe tocatoare , toate pregatiri pentru iarna...   Gospodine cu parul strans in turbane , cocotate pe geamuri , stergand cu somoioagele lor mari ferestrele prafuite de vara , barbati purtand pe umeri covoarele grele in drum spre cismea , paturi scoase la aerisit pe marginea balcoanelor , copii liniindu-si caietele noi si scortoase  pentru noul an scolar care bate la usa , maturi mari care curata curtile intr-un harsiit zgarietor , zile trecatoare care ne apropie simtitor de raceala suieratoare a iernii...  Ehei!... Cum trece vremea si cum mai imbatranim !...Fara simtire , fara durere si fara constienta , ne trece vremea tineretii si ne ajunge batranetea , cu durerile , cu greutatile si intelepciunile ei tarzii...  Unde or fi timpurile din tineretile noastr

  Sunt consternat de poporul asta roman care a incercat  sa se adapteze la democratia moderna si a adoptat atitutidinile occidentalului fara sa-si dea seama de ceea ce urma sa vina ...   Am inceput cu reamenajarea apartamentelor , caselor - cum am vazut la televizor ! -  , utilarea lor cu electrocasnicele care lipseau cu desavarsire .Si uite asa am facut primele imprumuturi la banci. Ne-am remobilat casele , modern cu mobilier usor , dar si de proasta calitate , care la prima mutare se dezmembreaza, am scos parchetul lamelar din stejar si l-am inlocuit cu parchetul modern '' cu clic'' , care dupa un an se matuieste si se umfla... Si am mai adaugat alte datorii , pe inca multi ani la alte banci . Apoi ne-am schimbat tamplaria veche de lemn masiv, prin care nu patrundea fir de aer, cu timplarie pvc si geam termopan si la prima ploaie mai puternica toata apa iti intra in casa...Si pentru ca tocmai terminaseram primul imprumut , am facut altul...   Hei , dar au venit gaze

Ploua marunt, parca ploaie de toamna. Strazile ude au mirosul acela , viu , a pamant ud , a vremuri vechi...N-am inteles de ce multora nu le place toamna?!  Anotimp bogat , plin de culori intrepatrunse , cu indestulare si pregatiri pentru iarna , anotimp zemos de multele fructe si legume , vreme racoroasa care-ti umple plamanii de sanatate , e aceasta parte din an , careia ii spunem toamna...   Casele stau cuminti sub ploaia marunta , cativa caini s-au adapostit sub masinile parcate pe trotuare , oamenii merg grabiti cu sacosele lor pline...  Ziua aceasta , pare rupta dintr-o poveste , poveste spusa de o batrana la gura sobii... Se simte parca mirosul mancarii , fierband la foc mic in bucatariile gospodinelor , tuica fierbinte turnata in cescute mici de pamant  , parca imi umple narile , ziarul fosnind pe care un batran il citeste cu voce tare si mirosul de otet , turnat peste legumele asezate frumos in borcane...si de cate altele imi aminteste acesta minunata zi ploioasa!  Frumus

  Sunt batran , dar iubesc acelasi om de 25 de ani. Am trait alaturi , in bine si-n rau fiecare clipa. Nimeni nu-mi poate da un om mai bun si mai potrivit decat acesta pe care Dumnezeu mi l-a trimis.  Vietile noastre sunt una singura. Ne simtim , ne stim , ne cunoastem. Daca am vreo dorinta? Da . Sa-mi  fie lasat acest om pana la ultima mea suflare. Sa inchid ochii si el sa ma tina de mana...   Langa omul asta , am invatat sa traiesc , sa vad , sa respir , sa ma ridic cand mi-era mai greu , sa plang  , sa daruiesc , sa fiu...om.  Iubirea este un sentiment , linistit , domol , cald , care iti ramane toata viata , nu poate fi comparat cu niciun alt sentiment uman , pentru ca este unic...  Iubesc si acum , la fel ca acum 25 de ani, acelasi om... pe care l-am intalnit intr-o seara calda de iulie...                                                                          Moromete ...

    M-am tot gandit la copiii nostri, zilele astea . Ai tuturor. Si am si discutat cu cativa copii. Cum va distrati voi , cum va jucati? i-am intrebat. Ne dam in leagan , pe topogan , ne plimbam , stam pe banca , acasa ne jucam pe calculator si ne uitam pe desene , acestea au fost rapunsurile lor.   Priviti intr-o zi cand aveti un pic de timp si dispozitie , la copii care sunt afara . Ati observat ca ei nu se joaca ?! Ori stau pe vreo banca toti , cate un grup de fetite se plimba , altii mananca seminte , cipsuri  etc.  Dar uita- te si in jur... Ce vezi?... Exista vreun  loc de joaca pentru copii?... Nu nu vorbim de cel pentru bebelusi ! Copii sunt si cei de la  7 ani pana la 14 ani. De ei cine se ingrijeste ? Nimeni... Doamnele aranjate cu bebelusi lor dolofani , ii da jos din leagan pe copiii mai maricei , pentru ca le plang bebeiii , bancile sunt ocupate de aceleasi doamne care scuipa tacticos seminte peste tot in jur , babele de la bloc  -  imposibil sa nu aveti asa ceva! -  c

    Suntem o planeta din univers , suntem cei care o populam , suntem poate singuri in univers , sau poate nu , dar noi suntem cu siguranta singurii oameni . Noi toti . Asa diferiti cum suntem ,  fizic , moral si intelectual , toti suntem oameni.   De-a lungul anilor , am evoluat de la stadiul de primate la stadiul de om. Momentul atingerii treptei cele mai inalte , a evolutiei  - omul - a fost si momentul inceperii involutiei. O involutie  pe o alta directie .  Odata cu progresul tehnic si social , a inceput acest regres . Regres al caracterului uman . A aparut egoismul , lacomia si cruzimea . Toate astea au dus la razboaie fizice  mai mici sau mai mari . De ce fizice ? Pentru ca indiferent de natura acestora , repercursiunile au fost fizice. Cea mai grava si cea  mai incotrolabila repercursiune - rezultatul acestor razboaie - bolile .  Bolile umane , fizice , sunt dovada regresului . Incapacitatea noastra de a uzita bunurile planetei limitandu-ne la necesitati ,  de a fi echilibra

  Deschid televizorul si pe urma pun tigaia pe foc. Incalzesc niste ardei umpluti. Tigaia sfaraie iar eu amestec din cand in cand , cu o lingura de lemn , ca sa nu se prinda.   Canicula , caldura inabusitoare , munca , stres , griji , zile libere nicidecum ... Este aproape ora 21. A fost o zi lunga si grea , am avut mult de lucru si abia acum am ajuns acasa. Stirile sunt aceleasi , dar altfel prezentate  ,asa cum le sta bine televiziunilor romanesti.  Rasfoiesc canalele de televiziune  si raman perplex: televiziunea stirilor sinistre si pesimiste , antena 3 , tinandu-si episodul 19345 al vesnicei lor emisiuni , cu titluri diferite , are in studioul in care-si tin emisiunea perpetuua, un manechin, manechin care o intruchipeaza pe Elena Udrea...   Nu le-o fi rusine , dom'le? Zic ei , ca nu mai vine nimeni de la PDL, in emisiunile lor. Pai , eu ma mir ca tot au venit pana acum!... Ce sa faca cei care vin la voi in emisiuni? Sa faca terapie de stres , sa tipe istericele voastre mo

  Suntem manati de nevoi si vise , in aceasta viata. Unii din noi, nu sunt manati decat de nevoi , iar acestia sunt cei ce nu realizeaza nimic , nu fac decat sa-si traiasca viata , care spun ei si asa este prea scurta!   Imi pare un egoism cumplit sa traiesti , fara sa-ti pese de mainele tau . Sunt oameni a caror traire se bazeaza numai pe prezent, ei traiesc astazi, acum , viitorul va fi trait si el cand va deveni prezent.  Acestia sunt cei care nu au o motivatie pentru a trai , sunt cei pentru care telurile , visele sunt niste distrageri ale atentiei, de la prezent , unicul lor fel existential.   Uitati-va in jurul vostru si e imposibil sa nu aveti un prieten sau o ruda a caror singura realizare este o familie.     O famile inseamna o unitate umana ,  al carei administrator esti tu , cel care ai pus bazele acestei uniuni si tot tu esti cel ce asiguri confortul prezent si viitor al celor care fac parte din " mica ta societate".   Ca sa il faci pe un astfel de om sa inte

Visele pot deveni realitate. Visele inseamna ganduri , care au prins radacini. Gandurile noastre sunt  dorinte inabusite. Dorintelor le trebuiesc vointa pentru a deveni realitate.   Probabil ca libertatea pentru care am luptat , a fost un vis comun si toti am avut acea vointa necesara , transformarii acestui vis in realitate.   Logic, ar trebui sa avem tot atatia - sau poate ceva mai putini , avand in vedere descresterea demografica ! - acelasi vis , dar sa si fim manati de o vointa tot atat de intensa , pentru a scapa de adunatura aceasta de asa zisi politicieni , pe care noi intr-o indiferenta totala , fata de ceea ce a urmat daramarii comunismului , le-am acceptat candidaurile , la functiile cele mai inalte ale tarii...   Consider ca , datoria noastra era sa facem o selectie a lor , sa ne recunoastem valorile pe care le aveam atunci si din acei oameni , cei mai buni , cei mai instruiti , cei mai culti ,  cei mai destepti si cei mai cinstiti, dintre ei sa ne alegem elitele ,  care

    Sufletul ei bun , veselia si amuzamentul  pe care-l starnea in jurul ei , nu-l mai gasesti la mamaile , din ziua de astazi. Ati observat ca mamailor de acum , le place sa le spui ca sunt frumoase , ca sunt destepte , ca mancare  ca a lor nu mai face nimeni si daca vreun nepot le aduce o jignire cat de mica , te suna si-ti spun suparate , sa vii sa-ti iei copilul obraznic!    Ei bine , mamaia noastra tinea la toate glumele noastre , mai mult sau mai putin nesarate...O apucam de nas si tragandu-l intr-o parte si-n alta ii spuneam : Baboo! Baboo!  , ''Lasa-mi bia nasul!'' zicea ea , frecandu-si nasul inrosit.   Cand parintii nostri se certau , mamaia ma lua pe strada ''ailalta '' , asa spunea ea unei strazi vecine, unde locuiau cateva prietene de-ale ei. Cand dupa cateva ore de vizite ne intorceam acasa , la intrebarea mamei : Unde ati fost? eu raspundeam scurt : La babe!    Ce faceam la babe? Stateam si ascultam incantat povestile fiecareia , despre

    Am trait clipe minunate alaturi de mamaia noastra , care a echilibrat cu frumusete si farmec , viata noastra destul de grea de atunci...    Stateam pe pragul casei si o priveam cum intingea cu bidineaua ei mare , in cratita plina cu vopsea neagra si incet , incet varuia braul casei...   Era o liniste adanca , gainile erau singurele care mai tulburau tacerea ... In curte  era un pat de lemn , unde dormea mamaia , in noptile calde de vara. De multe ori ma intrebam cum poate sa doarma acolo , singura sub noaptea neagra si tacuta.  Uneori stand in curte , o auzeam cum deretica prin bucatarie , se auzeau oalele si cratitile trantite apoi se intampla un lucru care pe mine ma amuza teribil , dintr-odata pe usa bucatariei zburau in curte mate de gaina si laturile de la farfuriile  spalate...Imediat pisicile se repezeau si mancau tot , lingeau pamantul galben pana nu mai ramanea nimic.   In apropierea gardului care ducea in gradina aveam un robinet si sub robinet , mamaia pusese niste

  ...Copii sunt in vacanta de vara ...   ...Copilaria mi-a dat avant pentru o viata de om , daca nu ar fi fost copilaria , eu unul , Moromete batranul de acum , nu cred ca as mai fi trait inca...   Diminetile copilariei  erau reci , dar pline de soare ... Ma trezea leaganul , care scartia in bataia vantului , leagan teapan din lemn , vopsit in rosu si albastru , legat de parul mare din fata casei . Stateam inca putin in pat ascultand si totdeauna , dar totdeauna se auzea harsaitul , pe care-l facea maturoiul , cu care  mamaia matura dis-de-dimineata ,  batatura casei..   De cum ne trezeam , mamaia ne dadea fiecaruia cate o cana de lapte aburinda , indesata bine cu paine , pe care o infulecam lacomi . Ieseam pe strada  satui si porneam joaca : caruciorul cu rulmenti  pe care ne suiam cu randul si il impingeam pe strada plina de pietre, huruia pana spre pranz , cand eram chemati la masa.  Din bucatarie se auzea zgomotul oalelor si farfuriilor pe care mamaia le manuia de mama focului 

      Bate vantul frunza-n dunga! In dimineata asta soarele se arata  , dar temperatura nu se lasa inselata si nu a urcat  mai mult de 15 de grade. Este exact ceea ce ne dorim de la vara , aer un pic rece dimineata , mai cald la pranz si  ceva mai racoare seara.   Poate cei care au  bani si si-au programat un concediu la mare , nu sunt incantati de vreme , dar noi  oamenii  muncii continuue , suntem incantati ca soarele nu ne mai prajeste in drumul spre piata , nu mai transpiram leoarca si nu mai avem nopti in care ne perpelim de atata caldura insuportabila...    M-am trezit dimineata , m-am imbracat si am plecat la munca . Suntem aceeasi , cativa , care fie vara , fie iarna ne intalnim pe drumul spre servici ... Dar astazi , pe racoare ne-am salutat mai vioi ca in alte zile si chiar unii dintre noi au schitat un zambet.   Aerul rece si parca mai curat astazi, mi-a amintit de vremurile de demult , de linistea acelor timpuri , de senzatia de siguranta de atunci , de copii care alerga

     Salutare , umbra veche!...Sunt stupefiat de ceea ce se intampla in Romania ! Ce se intampla ?... Nimic deosebit ....Tocmai asta este problema , oamenii politici fura in continuare , antenele urla la luna  proferand injuriile lor obisnuite la adresa PDL-ului  ,  credulii platiti ridica osanale USL -ului , DNA-ul mai ancheteaza pe cate un politician corupt si hot , pe care apoi   il fac scapat  judecatorii  , mass-media se ingrijeste in continuare de fetite si baieti lipsiti de talent , pe care ii duce pana pe culmile vedetismului , iar noi , poporul roman ,  privim perplecsi frigiderul gol si ne intoarcem buzunarele pe dos , sperand ca vom mai gasi vreun banut , ratacit...   Apatia ne-a cuprins spiritul si fizicul si degeaba mai scriu jurnalistii adevarati cate un editorial mobilizator pe ici pe colo , ca nu vom mai atinge noi  niciodata , excitarea necesara unei revolte populare...    Hai , pastrati-va seriozitatea,  acesti oameni din varful piramidei puterii , nu au urma de con

       Doamne ajuta! Zice-se prin targ , ca Romania va deveni din nou mare, ca nu ne vor mai conduce familiile maharilor judeteni, impamanteniti ca pirul de 20 de ani . Pregatiti-va  , stropeste Basescu  cu erbicid  cotrocenesc.  Sa nu mai fie mari  mai marii judetelor, sa fie si ei mici?! Sa ne intalnim dimineata pe racoare , cand maturatorii slavesc praful orasului , cu pana mai ieri zeii judetelor, ducandu-se la servici, cu sandvisul in geanta?! N-as prea crede! Astia au devenit ca zeii din antichitate, mita se duce la ei ca ofranda catre zei: periodic, cu orice ocazie , de cate ori ai o nevoie... mare sau mica...Nu poti face nimic daca nu te inchini lor! Cine nu se ploconeste in fata lor , ramane mic, in anonimat, fara urma de farama ...    Gandesc , ca daca Basescu a promis si si-a pus in cap asta , o va face , de fapt cred ca a inteles ca puterea la noi, vine de jos in sus si nu invers...Sa le faca injectia letala ! Luati-le scaunul de sub bombeu si caderea de la o asemenea inal

   Televiziunile educative din Romania... Ora aproximativ 19. Cu oboseala in corp, intiparita pe chip , ajuns acasa, deschid telvizorul. Nu, treburile nu au mers nici astazi. Am incercat sa facem bani , pentru trairea de astazi... Un ou, o bucata de carnacior , o rosie si un castravete - micul dejun, pranzul si cina mea dupa 12 ore de munca...   De ce politistilor , li se ia din banii de mancare? intreaba o prezentatoare antenista, urland... Inima mi-a sarit din piept... Ptiu, drace, scuip in san... Ce au draga astea , de tipa asa? intreb sotia , abia sosita si ea.   Da si tu televizorul mai incet, imi spune ea , punandu-si sortul . Ma execut.  Deodata un alt urlet : Cum poate un pilot de smurd , sa lucreze fara sa manance? intreaba prezentatoarea de data asta , intr-un tipat disperat , de parca a injunghiat-o cineva pe la spate... Doamne fereste, de asemenea femeie , zic si sotia mea zambeste sagalnic.   Ma uit atent la televizor , ca sa nu ma mai ia prin surprindere vreo tipatura

        Viata in comunism , nu o pot intelege tinerii de douazecisiceva de ani , netraind acea perioada , nu veti sti niciodata ceea ce ne-a oferit bun si ceea ce nu ne-a dat comunismul.   Ce ne-a dat comunismul?   Educatie .  Serioasa, profunda si corecta. Corecta din punctul de vedere al calificativelor . In momentul cand absolveai o scoala , aveai o baza solida de cunostinte. Stati de vorba cu orice persoana din Romania, cu varsta de peste 40 ani , ca e maturator sau director si o sa vedeti diferenta de cunostinte dintre el si un tanar student de astazi...   Stati nu dati cu pietre, sunt si studenti buni , eminenti, copii seriosi  acum, dar exact asta va spun , comunismul facea din tine, ca iti statea in caracter sa inveti sau nu, un om pregatit pentru viata.  Democratia ne-a adus prostia pe tava, le-a usurat copiilor travesarea scolii , ba chiar o pot termina fara sa stie ce scoala au facut si nu vorbesc prostii , stiu o multime de cazuri.   Stiti ca un copil de clasa a sasea

  Sa recapitulam, am vorbit despre betivul de rand, iar acum urmeaza ultimele doua tipuri de betivi existenti : betivul de lux si betivul calic .    Sa incepem cu betivul de lux. Sa incepem sa-l caracterizam . De obicei tipul este foarte bogat, dar are foarte multe datorii , iar afacerea lui este aproape de faliment. Si-o mai sustine cu cate un imprumut , de pe la camatari si astfel toate bunurile lui mobile si imobile , sunt doar in ochii lumii ale lui...   Locuieste in case mari , cu foarte multe camere , de beat ce a fost ,  a facut mai multe decat prevedea proiectul ,  casele acestora sunt urate, inestetice sau de multe ori sunt copii nereusite a  te miri , carei cladiri sau institutie... Cu siguranta in curte au statui, fantani arteziene si nelipsita piscina, care sigur este cea mai mare din tot cartierul. Casa betivului de lux, o recunoasteti inca din timpul constructiei, pentru ca muncitorii angajati sa-i lucreze la casa , sunt ei insisi betivi , iar materialele folosite sunt

   Pentru ca betivii au o arie de acoperire foarte mare - sau ei acopera o arie larga de paturi sociale - as vrea sa continuam  si sa descoperim , toate tipurile de betivi.   Ce ziceti de tipul betivului familist,  sau betivul de rand , sau betivul obisnuit. Asta are familie, locuieste la bloc sau la casa . Nu, nu , casa nu este a lui... Adica nu  a cumparat-o din munca lui, daca e mai in varsta ,  o are din comunism.  Daca e mai tanar,  sta cu chirie sau  i-au cumparat-o parinti . Sau s-a imprumutat in vreo banca, ori sta in vreun camin de nefamilisti , dar de obicei sta inca cu parintii sau cu socrii . Cam pe aici se afla situatia locativa a betivului familist. Am inceput cu el, pentru ca astia sunt cel mai des intalniti. Betivul de rand, are studii medii sau superioare, nu ocupa posturi cheie, lucreaza de la paznic , pana la functionar in vreun birou .. Poate lucra in politie, in invatamant, in constructii , in primarii , sunt patroni de cate o dugheana,  de fapt pe ei ii gasim cam

   Maine este ziua copiilor... Afara ploua... Ma uit in portofel... As vrea sa numar ceva... Mai devreme a sunat un prieten sa-mi ceara niste bani imprumut, n-am putut sa-l refuz, i-am dat ce aveam...  Ploua... Ploua si la mine in suflet... Ploua peste Romania...M-am repezit pana acasa sa mananc ceva...   Ma uit perplex la televizor, cum unii inca mai promit, sperand ca cineva ii mai crede... Ma uit la moderatoarele televiziunilor de stiri, care mai cred ca fac inca, emisiuni interesante...   Comut pe alte canale, peste tot sunt fetiscane, probabil s-au ratacit, baietii le-au gasit, le-au dezbracat si ni le arata noua... prostilor. Opresc televizorul, consuma curent degeaba... Deschid computerul... Da , stiu, prostului tichie de margaritar ii trebuie...   Le multumesc celor care ma citesc... Maine este ziua copiilor. La multi ani , copii nostri romani ! Ma gandesc la toti copii : din bordeie , din blocuri , din case normale , din vile , din palate , din gari , din canale , din par

    Am facut revolutie, am iesit ca prostii in strada, unii din curiozitate, unii din prostie, unii ne-am nimerit pe acolo si uite asa, unii chiar au murit crezand  intr-o iluzie ideala ...   Ne-am ales cu praful de pe toba, de fapt ce, am cerut ceva? Aaaa, parca da , libertate... Ei  poftim, ce am cerut , avem. Libertate... E buna? ... Tine de foame? Nu prea, nu-i asa?!   Ia uitati-va la mine, ce liber sunt! Scriu ce prostie imi trece prin cap, nu ma intreaba nimeni nimic, sunt liber ca pasarea cerului... Si tot ca pasarea cerului, umblu din creanga in creanga , sperand sa gasesc o farama de ceva... Si acum priviti-ne pe toti la un loc... Suntem un stol intreg!...  Ce am semanat am cules: politicieni corupti, care mai de care mai promitatori - ati vazut cate promit! -saracie la noi in case si in tara, din tinerii plini de speranta am ajuns cersetori la portile Europei, visele ni s-au spulberat si acum suntem niste batrani resemnati...   Ne-am plans ca am fost restrictionati cultur

    Iubiti si cainii vagabonzi!... Cainele acela, de la gunoaie, care te maraie, este imputit , cu blana atarnand de atatea capuse si purici?     Sau sa-l iubim si sa-l protejam pe caiinele ala care ti-a trantit copilul la pamant si pe care abia l-ai salvat din gura animalului?     Dumneavoastra cei din organizatia nu stiu care , care iubiti mai mult javrele decat copii, dumneavoastra doamnelor si domnilor care, brusc - ca asa e la moda! - ati devenit iubitori de animale , de batranii singuri, care nu au ce sa manance , va pasa vreun pic?   Cati bani scoateti din aceasta '' iubire incomensurabila'' fata de javrele, pe care la aparati cu atata patos?!... Si ca si cum nu ar fi de ajuns, unii dintre noi cei de rand  , au inceput sa adopte aceeasi atitudine , de protectori ai maidanezilor.     Fratilor, voi nu intelegeti, cei pe care-i vedeti in mass media ca militeaza pentru convietuirea cu animalul, castiga bani de traiesc imparateste si ei cu toata familia lor si an

    A inceput vara... In cateva zile va incepe si vacanta copiilor... Cei care avem '' tara'' ,  ducem copii la bunici si in sfarsit, ne mai relaxam mental.  Mai scapam de corvoada scolii, de cheltuielile sapatmanale cu meditatiile , cu cartile si culegerile pe care fiecare profesor le vinde elevilor, de banii dati pentru te miri ce ocazie scolara, de banii de buzunar dati zilnic copilului si de corvoada de a-ti duce si ati lua copilul zilnic de la scoala.  Cei care nu avem '' tara'' e vai de capul nostru, ne trezim dis-de-dimineata, facem copilului micul dejun, ii lasam instructiuni : sa nu umble la aragaz, sa scoata catelul afara, sa nu deschida usa nimanui, sa nu intre in vorba cu strainii... Si dupa aproximativ 30 de min. dupa ce ajungi la servici incep telefoanele: ce faci?, cand vii?, mi-e frica!, bate cineva, la usa!, nu-mi place mancarea!, s-a luat curentul!, nu mai avem cablu! si telefoanele curg, seful te cearta ca ai venit la munca sa stai de

           Poate ar trebui sa ne alegem ca exemplu de urmat China, poate ar trebui sa nu mai avem atat de evident acest spirit de turma si sa indraznim sa param in fata acestei Europe, propriile idei de mentinere a unui echilibru economic, urmand exemplele bune din afara ei. Acum cand lumea se clatina si nici o forma de guvernare din Europa nu reuseste sa gasesca o solutie , nu inteleg de ce nu ne indreptam privirea spre societatile care sfideaza criza, printr-o alta pozitie fata de democratia, pe care occidentul o vrea dupa un tipar stabilit de el. Nu inteleg de ce nu ne schimbam optica fata de aceasta forma de societate si de ce nu suntem mai flexibili fata de comunsimul-democratic care functioneaza perfect in China.    Bineinteles, ca asta ar presupune schimbarea intregii clase politice si sigur la noi nu se va intampla curand , dar este evident ca  lumea este din ce in ce mai interesata de ceea ce se intampla in China si mai ales cum. Probabil ca nu peste mult timp, aceasta forma