estetica-frumosului

  Incerc de o gamada de timp sa scriu...am atatea sa spun , sa le las tiparite aici sau pe o coala de hartie , sa ramana scrise , nu doar spuse ...am atatea sa zic . le zic de cele mai multe ori in gand  dar . se pierd si apoi imi pare rau ca nu le-am notat , pentru ca ideile din ganduri , sunt unice , aidoma unor haine create de un designer , care face o singura haina cu o anumita croiala si gata , nu mai vrea sa existe niciuna in plus la fel ca aceea . Asa si ideile , au unicitatea lor  cele mai multe si pentru ca sunt unice , se pierd printre milioanele de idei la fel . astea din urma le acopera si le invaluie in fumul uitarii..o fi fum , o fi altceva , poate o patura , poate un nor , oricum , ceva le face sa nu mai apara niciodata la suprafata . De-aia zic , cand ai o idee , scrie-o frate , ca altfel , la revedere , n-o mai gasesti , nici cu binoclul !... Ce ti-e si cu gandul asta ! La fel ca si cu sufletul ! ...Cred...hai ca am batut campii si daca nu ma pun pe scris , imi pier

             Se alearga incolo si-ncoace ...Se misca lumea , trezita de dimineti...Noi suntem lumea...V-ati gandit vreodata , ca fiecare din noi , suntem lumea ?...Ca fara tine si fara tine si fara tine , nu ar exista notiunea de lume ?!...Exista o lume a copiilor , o lume a adolescentilor , o alta lume a tinerilor , o alta a maturilor si inca una a varstnicilor...Numai ca fiecare lume , are mai multe lumi ...Lumea copiilor, este insa , cea mai importanta , zic eu ...Lumea copiilor,  este lumea de care , toate celelalte lumi , ar trebui sa se ingrijeasca serios si cu responsabilitate ... Ea e viitoarea lume , care va misca totul din loc si care va creea lumi, dupa cum au invatat sa creeze lumi...   Amalgam de cuvinte ? Ei bine , asteptati ! Fiti atenti mai departe!...    In fine , sa va spun ceea ce vroiam , de fapt... Niste prieteni au trecut dimineata pe la noi. Erau impreuna cu copilul...Copilul , un pusti de 14 ani , dar care pare , de 18 ....Foarte dezvoltat fizic , inalt si b

            A trecut prea mult timp ...A trecut vara si nu v-am mai scris...De parca scrisul ar durea !...O vara plina de ploi , exact asa cum mi-am dorit !...Numai ca ma simt si vinovat, pentru necazurile pe care le si face ploaia ..Pentru ca eu sunt cel , care ma rog mereu,  sa ploua !...Totdeauna , mi-au placut ploile...Ploile molcome si lungi...Ploile care-ti bat in pervazul ferestrei si-ti umplu gandurile cu amintiri!Sunt feerice si ne starnesc sufletele , le zboara , le falfaie si le poarta hat, in departarile trecute ale existentei...   Cand eram copil , ieseam afara in ploaie , cu bratele ridicate si stateam asa , simtind-o pe obraji , pe maini , vrand s-o prind pe toata , sa ma ploua numai pe mine ...Mama iesea in balcon si striga la mine : ''Intra in casa , ca te imbolnavesti !'' Cat ma durea acea chemare !...Sunt fiul ploi , cu siguranta !..Cand ploua  iubesc , cand ploua sunt indragostit , cand ploua sunt duios , cand ploua sunt generos , cand ploua mi-e

         La cei mai multi ani , copii ! Sa ne fiti sanatosi , sa ne cresteti mari si sa aveti puterea si intelepciunea de a a ingriji parintii , cand or avea nevoie de voi !...Copii  , chiar daca sunteti singuri , prin cate alte colturi ale lumii asteia , incercati sa va feriti de rele , tineti-va departe de tot ceea ce va poate face rau ...aveti grija copii !!!...Sa fiti mai buni decat noi , sa fiti mai sanatosi , sa fiti mai constienti si sa va dea Dumnezeu toata cinstea si intelpciunea lui !....Cu drag , batranul Moromete !!!...

   Doamne , cata alergatura si cata sudoare ! Cati bani aruncati pe carnotii si alte alea ! Cate oua rosite si albastrite si inverzite si ingalbenite ! Cati cozonaci si cate E-uri ingurgitate ! Doamne , fereste !   Nu ca noi am fi deosebiti , dar nici asa ! Eu zic ca exact ziua de pasti , ar trebui sa fie o zi cu mai putina bunastare si cu o masa mai echilibrata , sa fim putin mai buni cu semenii si nu cu noi insine ! Eu zic ca in ziua de pasti ar trebui sa fim putin mai darnici cu ceilalti si nu cu noi insine ! Eu zic ca , in ziua de pasti , ar trebui sa punem masa pentru cei care nu au si nu pentru noi !...Eu cred ca ar trebui sa aratam ca am inteles ce a facut Isus pentru noi , si ca ceea ce a facut nu a facut pentru el !...Si exact asa ar trebui sa facem si noi ! Sa facem pentru ceilalti si nu pentru noi !... Dar , ma rog , fiecare face ceea ce a inteles din viata asta , face ceea ce simte si ceea ce vrea !...   Ma uitam la televizor si aratau astia cozile interminabile de la h

   Ploua ! Bine , ca ploua ...Dumnezeu s-a gandit sa-mi dea si mie ploaie ! E un pic prea rece pentru gustul meu , dar e mai bine , decat vreo caldura insuportabila !... Cel putin ploaia asta , imi rascolste amintirile!   ...Stiti zilele de dinaintea pastelui , cum erau inainte ?...Erau opusul craciunului. De pasti , era o sfintenie , parca ! Mamaia se pregatea de pasti , cu o gestica sfanta , tot ce facea , facea meticulos , incet si parca isi studia fiecare miscare...Se pregatea din timp . Strangea in camara oua , pe care le cumpara din piata , de pe la oameni . Azi zece oua , maine cinci ... Treaba asta o incepea de prin februarie . Mi-aduc aminte , ca le tot numara : Hai bia , zicea , sa vedem cate oua avem , doua , patru , sase... Si la fiecare doua zile , le numara iar...  Tinea post , biata de ea . Manca paine cu ceapa, taiata marunt pe musamaua mesei din bucatarie...O intrebam : Mamaie , de ce mananci ceapa ? Lasa bia mama , ne raspundea ea , e post si uite daca nu mai am di

     Totdeauna am considerat, ca exista un secret al fericirii...Mereu mi-am pus problema . daca exista un secret al existentei   -  bine nu orice fel de existenta!  -   dar cel putin cea linistita !...De copil , noi familia noastra , ne-am zbatut intre nefericiri , intre griji si nevoi , apoi tanar fiind, am avut aceleasi probleme . Maturitatea nu mi-a adus clipe axtraordinare , ci doar a picurat cand si cand cu zambete existentiale... Nu vorbesc de familie acum , vorbesc de grijile zilei de maine . M-am tot gandit , cum de mie mi-e atat de greu sa trec de fiecare zi si cum de altora le este atat de usor. Sunt eu vreun mare cheltuitor , sunt prea darnic , sunt prost sau pentru ca nu fur ?..Una din astea , explica de ce mi-e atat de greu . Stiu , banii nu aduc fericirea !...Mai bine ca mine , nu sunteti multi care stiti asta !...Eu am stiut sa-mi traiesc clipele de fericire , putine , cate au fost , indiferent daca am avut bani in momentul ala sau nu . Numai ca , stau si ma gandesc ,

   1 Aprilie ! Daaa!!!... Cate farse si cat radeam , cand eram copii !!!...Doamnee , cat eram de nebuni!  Ce mai radeam !...Cata distractie !... Ce ne mai storceam mintea , cui si ce farsa sa-i facem !    Una , o farsa pe care am facut-o unui vecin taciturn si morocanos  , a ramas celebra in randul nostru !  Poate va mai aduceti aminte , dar inainte nu avea toata lumea masina . doar unu-doi dintr-un bloc , daca aveau ! La noi in bloc un singur vecin avea o Dacia alba  Era un tip minion , cu chelie si care nu zambea mai niciodata !...   Si pentru ca nu-l placeam deloc si nici el pe noi ,  ne-am tot gandit ce farsa sa-i facem si ne-a venit ideea. Ne-am strans toti , in dimineata zilei de 1 Aprilie, la ora 7 la locul faptei.        I-am lipit pe usa stanga spate a masinii o coala de hartie , mare alba ,pe care i-am lipit-o cu izolier band negru  si pe care am scris cu litere de-o schioapa  : SUNT MIC , DAR AL DRACU  !...    Cand a coborat vecinul , pe la 7.30 , a deschis masina ,

  Am fost la curatenia de primavara. Am curatat terasa restaurantului. Am curatat pomii de uscaturi , am strans mizeria , am pregatit terenul pentru flori si arbustii pe care o sa-i plantam .      ...Si am mancat iepure . Bun , facut la cuptor , cu masline si vin si cate si mai cate. Excelent...Pacat de restaurantul asta ! Este superb, dar degeaba. Oamenii trec , se uita si merg mai departe... Asta e situatia .    Ce vroiam sa va spun , este ca am stat si la taclale si printre altele am avut o dilema. Ne-am amintit si de colegii din generala sau liceu , dar si de prietnii din copilarie. Ce ni s-a parut ciudat tuturor , a fost faptul ca niciunul nu a pastrat legatura cu niciun prieten sau coleg . Si ne-am tot intrebat , de ce se destrama aceste legaturi , care , de fapt  se intind pe ani de zile de relatii unii cu altii, dar apoi , abia daca mai vrem sa ne amintim. Sau daca totusi ne intalnim un prieten din copilarie , sau colegul dintr-a patra , nu ne invitam unii la altii , nu merg

  Am inima grea , foarte grea ... Ma doare sufletul , ma doare pana la prasele... Imi plang toti porii , imi plang ochii in strafundul lor , dar trebuie sa nu arat nimanui asta... Un bun prieten al fiului meu , un copil de 17 ani si 10 luni a murit.. Mi-e atat de greu sa spun asta!..Sunt daramat . sunt terminat. Pe copilul asta il simteam , ca pe fiul meu... Zambea tot timpul , era un copil cuminte , asa cum isi doresc toti parintii ...Nu mai pot !!!!....Doamne , unde ai fost ?...A murit la fotbal, la un simplu meci de fotbal !...Doamne , nu-mi vine sa cred ca acest baiat , cuminte , inocent si extrem de frumos , la suflet si la trup , nu mai este !...Mi-e extrem de greu ! Mi-e foarte greu ! Ma doare sufletul fratilor !...

     Dom'le, totusi , am o dilema ! Eu , cel mai mare bocitor al acestor vremuri , am o mare dilema ! Cum vine treaba asta ? Nu avem bani , ne plangem la toate colturile , strigam si purtam pancarde ca  murim de foame , suntem vai mama noastra , copii ne sunt jerpeliti si nemancati , vin strainii si filmeaza copii dezbracati , in vreun catun uitat si mizer , traim in gunoaie si sobolani , dar cu toate astea , avem masini !         Si asta nu e tot , avem masini , dar avem si bani de benzina ! Si nu putini , multi !   Circula masinile , ca e luni , ca e duminica , nu ai loc sa te misti !   De unde dracu or avea mai fratilor, bani de benzina ?...   Eu muncesc si nu imi permit sa vin in fiecare zi la munca cu masina , seful are afaceri si abia , face fata  ,sa bage benzina in masinile care trebuie sa faca treaba , iar astia circula toata ziua , de dimineata pana seara , dar nu circula , misuna !..Treaba asta imi ridica mie , un mare semn de intrebare !!!...    De unde or avea r

            Cer senin si soare...Parca as fi de la meteo!...Da, astazi am iesit toata firma la o cafea. Asa a avut seful chef. Uneori , nu are o priodicitate , ne scoate la o cafea. Frumos , o reuniune haioasa si calma , de unde am mai auzit unii de altii , ne-am cunoscut mai bine si ne-am facut cunoscute problemele si grijile , dar si fericirile si pasiunile...   Au fost hohote de ras , dar si marturisiri greu de digerat , care au produs reactii impulsive , dar si ironii...Depinde de fiecare ce a inteles. Suntem o mana de oameni , dar atat de diferiti !...Unul e taciturn , altul e prea volubil , altul impulsiv , eu sunt prea realist si prea idealist - daca va puteti imagina o asemenea persoana !-, fetele , ca fetele, cu probleme si curiozitati , cu gelozii si discutii interminabile pe subiecte banale , pe care doar ele le pot transforma in probleme nationale... Ce sa mai ! Daca am fost capabili sa discutam de dimineata de la 10, pana pe la 15, va dati seama cat eram de nevorbiti !

          Va salut astazi ca si altadata , va salut cu zambet si incruntare, va salut din scaunul meu , va salut fara sa va stiu si fara sa ma stiti...Astazi am muncit , doar nu va asteptati sa spun ca m-am distrat. Am muncit ca un dobitoc inhamat la jug si ca in fiecare zi , am privit in rastimpurile , cand mai trebuia sa-mi sterg sudoarea , lumea...O lume cenusie si cu capul plecat...Stiti ce e contrastant si de necrezut?...Faptul ca eu par pesimist , poate chiar depresiv ...Ca par un om care tot timpul jeleste..Dar chiar nu sunt , sunt doar obiectiv. Si nu despre mine vorbesc. Mie de bine de rau , mi-a dat Dumnezeu , tot ce mi-am dorit. Eu cand va spun toate aceste jelanii  , cand ma plang , o fac pentru oamenii de langa mine. Mie unul mi se rupe sufletul , cand ii vad trecand cu capul plecat , cand ii vad numarand cei cativa leuti , ca pe o comoara!...Mie mi-e mila , fratilor ! Si cand spun ca mi-e mila , apoi sa stiti , ca ma doare sufletul. Nu pot sa fiu multumit ca eu am si c

               Va aduceti aminte pe timpul comunismului , cum ii priveam pe oamenii care veneau de la IREB sa ne dea drumul la curent ?... Pe timpul comunismului , de la ora 18 pana la ora 20 , se lua curentul . Iarna ,stateam 2 ore pe intuneric in case , pe intuneric si intr-un frig naparznic. Caldura nu ne mai dadeau de ani de zile ! Unii dintre noi aveau cate o baterie de masina , la care cuplau un bec , altii aveau cate o lampa pe gaz , altii lumanari , iar altii stateau pe intuneric... Stateam de vorba., ce sa facem ?... Mama , imi aduc aminte, pregatea masa , de obicei oua amestecate in tigaie , spargea si 2-3 cepe , si aducea tigaia in dormitorul unde stateam toti . O punea in mijlocul patului , pe un prosop si mancam acolo , infasurati in paturi groase . Intingeam in tigaie painea si mancam . Era o nefericire crunta si o saracie lucie. In linistea aia adanca, nu se auzeau decat inghititurile noastre...   Ne uitam pe geam si pandeam din intuneric , ora cand trebuia sa ne dea

          Sunt iarasi perplex , de  absurditatea acestui tip de societate, pe care am construit-o iresponsabil noi ,toti romanii si  care ne coboara cu fiecare zi mai adanc si  mai adanc in groapa disperarii ! Ne-au transformat existenta intr-o fobie , fobie de ziua de maine , fobie de existenta , fobie de a trai . Suntem atat de stresati si atat de incapacitati de orice ,de miscare , de traire , incat ne-au redus existenta normala la o existenta infirma . Uitati-va in jur si o sa realizati ca nu mai suntem noi , nu mai avem mandrie , nu mai avem dorinta de a ne zbate , de a ne lupta pentru o viata mai buna ! Nu mai avem nici macar demnitatea pe care o aveam pe timpul comunismului ! Suntem o tara de oameni indobitociti !  Si chiar daca am mai avea o licarire de speranta , ce am putea face ??? Cum sa te misti intr-o tara in care miscarea este ilegala sau este urmarita si studiata de un guvern incapabil sa inteleaga , rolul omului si drepturile sale !!!    Este imposibil sa construies

M-am gandit ca nu ati mai primit scrisori demult , ca scrisorile s-au demodat , dar ca va e tare dor de una!...   Eu nu am plecat nicaieri , sunt tot aici , unde ma stiti . Drumul pana la mine , bag seama , este tare greu , de nu reusiti niciunul nici sa ajungeti , dar nici sa-mi scrieti ...Adevarat , e greu si nu-i nici vreo mare sosea , care sa va inlesneasca venirea ...si mai cred ca si drumurile astea imaginare sunt tot la fel de grele , incurcate si poate , aveti treburi mult mai importante , decat sa vorbiti cu un om , pe care nu-l cunoasteti si nici nu l-ati vazut vreodata !!!...  Ei , nu-i suparare...va vorbesc eu ...sau va scriu, mai bine zis....      Va aduceti aminte ,cata omatul de mare , cadea iarna, inainte pe strazi, pe ulite?..si cum ne luam saniutele la spinare si din fuga, ne aruncam cu burtile pe ele , de parca erau din burete!?...Doamne , ce zarva , ce de tipete si maini inghetate!...Manusile legate cu ata , de gat , erau pline de cocoloase de gheata , dar

     Voi stiti cat e de liniste in oras ?!...parca e o amortire continua a simturilor si a gandurilor!...s-au culcat oamenii , au intrat in case si n-au mai iesit!...arar mai trece cate o masina , un caine alearga ratacit pe strazile murdare ...cate un om ici colo  merge ,  parca  nici el nu stie incotro...la munca sunt doar eu si un coleg...asta povesteste ce a facut de revelion...eu nu-l ascult ...iar el stie asta!...dar povesteste.    Ma mai opresc din visare si-l aud zicand de mancarea si bautura care a curs garla...restaurantele au fost pline ochi...nu are romanul bani , dar face revelioane la restaurante!...de parca tot ceea ce spun si gandesc este gresit !..  Parcarile sunt pline ochi, de masinile nemiscate de zile in sir... Trotuarele sunt si ele pline de masini parcate alandala...Orasul este murdar !...Cativa oameni au iesit sa-si ia o paine , o aluna , o maslina !...in rest , liniste !...As citi o carte !...as sta si eu acasa , la caldura si as citi ...uneori , viata o ia

Uite ca nu v-am intrebat niciodata , voi ce faceti ?...cum ati ajuns , prin America , prin Germania , prin Serbia , prin Italia , sau pe unde mai sunteti !?...Si cum va simtiti ?...Cum va este ?...Va e dor de noi , de Romania ?!...Mie mi-e dor de voi toti !!!...Si tarii ii e dor de voi !!!...Va saluta , Moromete si Romania ! Pe toti !

Uite ca ne intalnim si in 2014!...Sunt tot aici !...Traiesc , deci exist !...si voi la fel !...nu e o iluzie!...Traim toti !...ce ati facut in noaptea de revelion ?...si eu la fel !...am mancat , am baut si am dansat !...nimic exagerat ...ieri am dormit ...si cam atat ...Anul trecut a fost un an extrem de greu...cu multe necazuri, cu multe greutati. Sunt curios , anul asta cum va fi !...  M-am gandit la voi , la voi toti. Ce faceti , ce mancati , ce beti , pe ce melodii dansati, ce discutati , pe unde sunteti ... Si m-am gandit si la cei care nu mai sunt ...la toti cei cu care am petrecut revelioanele de demult...Cati oameni minunati nu mai sunt printre noi !...credeti ca ne vom intalni vreodata, cu toti oamenii pe care i-am intalnit si pe care i-am iubit ?...nu , ca ar fi minunat !... Sa ne intalnim , odata , intr-o zi , toti ! Sa vorbim , sa radem , sa ne povestim !...Ce am mai facut , ce am vorbit si ce am fi vrut sa facem impreuna !...Sa imi povestiti tot  si eu sa va povestesc