estetica-frumosului

    Salve! Mi-au inceput copiii scoala , ca toti ceilalti dealtfel.     Au reanceput si problemele...  Din primele zile , dirigintii  ne-au cerut bani : pentru fondul clasei , pentru cadourile de zilele de nastere ale copiilor din clasa , pentru culegeri care mai de care mai ciudate , pentru burete , creta, fata de masa , galeata , cos de gunoi... Profesorii si ei : pentru carti de la nu stiu ce edituri agreate de ei , pentru carti scrise chiar de ei, pentru nu stiu ce caiete speciale , pe care le au chiar ei de vanzare... Si asta e doar inceputul...  Sa-ti mai duci copiii la scoala... Ne mai si plangem ca sunt atatia copii care nu merg la scoala... De parca parintii acestora si-ar dori cu tot dinadinsul sa aiba copii anafabeti!...  Ne-am analafabetizat singuri tara , fara sa ne gandim ca din randurile tot mai dese , ale celor fara carte , vor iesi  hotii , criminalii , violatorii ...  Ce sa facem noi ? A! Nimic, ca si pana acum. Sa mergem la sedintele cu parinti , sa scoatem bani

 Va saluta un om de rand! Va salut pe toti , de aici din vagauna in care trairea-n nefericire si nesperanta este o normalitate!... Ce mai facem? ...Bine... Binele pe care noi il stim si-l cunoastem . Am auzit , am vazut prin filme si documentare , unii din noi au si citit , ca exista si un bine mai bun decat binele nostru.   Hai ca nici binele nostru nu e asa rau!... Noi , fericirea o gasim printre prieteni si familie , o gasim intr-un zambet , o vorba duioasa , o mangaiere... S-ar parea ca si ea , fericirea , exista prin alte parti si in altfel de forme , dar deja pentru noi asta tine de SF.  Ce chestie , gandul mi-a sarit nu stiu de ce , la granita... Toti acum , putem sa plecam in alte tari , sa le vizitam, sa ne intoarcem , sa plecam iar... Am auzit pe cineva , ca pesonalul din aeroporturile straine sunt zambitori , iti ureaza bun venit in tara lor sau dupa caz drum bun... La noi in tara, ai nostri sunt incruntati si te privesc chioras... Poate ca asa e... Dar ce spuneti de faptu