estetica-frumosului

             Ii vedeam des impreuna... Nu se mutasera demult in zona. El inalt si masiv , ea miniona  si cu o figura inocenta , plina de candoare. Ii remarcasem. Ciudat , pentru ca de obicei , trec ca o naluca, fara sa observ ce se petrece in jurul meu... Aveau un ceva , o potrivire , o imbinare perfecta , pe care putine cupluri o au. Frumusetea ei  si brutalul lui , atrageau privirile ca un magnet...       Nu stiu cat era ora , dar era destul de tarziu, aveam ceva de lucru si nu observasem ca trecuse timpul..Lampa de pe birou , isi trimitea lumina strict pe laptop . Ridicand privirea , am observat , bezna din camera. Mi-am luat o tigara si am iesit in balcon... Aerul rece , imi mai trezi putin atentia.   - Nu draga , dar sincer, mie mi-e mila de ea. ..E si tu , acum , nu ii poti da tu sfaturi. Nu cred ca sfatul tau este unul pertinent si oricum , nu poti sti exact ce este intre ei. Sotia mea , vorbea la telefon. Am tras ultimul fum si am intrat. In bucatarie , sotia pregatea  m

   El , timpul , vremea , vremurile , ne schimba ...infatisarea , pielea , ochii , mainile , trupul , tot...Sufletul si simtirile , nu ni le schimba , poate ni le defineste...Ca si cum ai trasa pe o plansa , o linie subtire , apoi in fiecare zi , o ingrosi , azi cu o culoare , maine cu alta si tot asa....    Sufletul nostru este o acumulare de sentimente , nascute , aparute pe parcurs  si apoi adancite , intarite ...Ele , sentimentele , simturile din inima , ele sunt cele care ne fac buni , senini , incrancenati , calzi , duri , molcomi, repeziti , iubitori , dusmanosi , generosi , egoisti ...Ele , sentimentele picurate in noi din primele zile de viata , ele creeaza omul de mai tarziu..si rar , omul acela, se poate slefui si singur , daca este constient , de ceea ce are prea mult sau prea putin...   Am privit astazi un copil ..se rasfata singur. Mama acestuia , era aproape umila...aceasta femeie nu isi crestea copilul . Copilul o domina.   Femeia statea in picioare , langa un loc

                                                 Gradina din spate , este mirifica. Cativa stejari  tineri , un tei si un nuc batran , dau acestei gradini , un farmec aparte si o transforma intr-o mica padure. Nu m-am gandit niciodata, ca voi locui in acest cartier.   Mereu am fost un rebel romantic , daca exista acest mix uman..eram independent si totodata un visator. Lumea mea , era una calma , linistita , cu oameni buni si cinstiti. Lumea mea , era construita din vise , poezie si carti. Carti multe. Biblioteca , nu era foarte departe de noi. Mergeam acolo saptamanal . Nu puteai sa iei mai mult de cinci carti o data , pe care eu le citeam in doua-trei zile.   Asa ca mai luam un prieten si imprumutam si pe contul lui. Comunismul asta , frate !...nu stiu...te limita pe deoparte si pe de alta , iti creea mediul de a te depasi , de a te dezvolta, te transforma intr-un autodidact...setea de cunostere , ne-a disparut odata cu capitalismul...    Soarele mi-a incalzit sufletul astazi