Buna dimineata, omenire!

 Buna dimineata omenire! Dimineata rece de toamna cu soarele intrezarit printre nori , cu femei si barbati care-si plimba catelusii , cu iarba brumata si miros de sobe  incalzite. Dimineata de Romania! Dimineata de Sambata de Romania! M-am gandit sa va scriu , sa va trezesc cateva amintiri de Romania.
 Dimineata , cand am iesit din casa,  la usile vecinilor cu copii mici , stateau cuminti sticlele de lapte.  
 Laptaresele sunt inca prezente , aduc inca lapte la usile oamenilor, lapte proaspat muls decuseara. 
 Batraneii sunt si ei, inca primii care se trezesc si ca deobicei dis-de-dimineta , cativa vecini erau in fata blocului , intorsi de la piata . Vorbeau in soapta, ca sa nu-i trezeasca pe cei care inca dorm si isi aratau unii altora , legumele proaspete , cumparate.
 Buna dimineata , vecine! mi-au spus soptit. Buna dimineata! le-am raspuns si eu la fel de soptit. A adus paine calda ! imi sopteste o batranica cu parul alb ca untul. Multumesc, merg sa iau si eu! spun , trecand mai departe.
 Demult nu mi s-a mai parut o zi, atat de frumoasa! Potecile  pline de frunze ude , se intind in fata mea , ici si colo cate un caine vagabond mai impodobeste trotuarul. Merg incet , de parca asi vrea sa nu uit ziua asta si sa o tin cu mine cat mai mult timp...Cativa trecatori , merg grabiti  , grabesc si eu pasul , jenandu-ma de mersul meu incet. Este liniste , doar fasiitul masinilor starneste tacerea. Masinile parcate pe marginile trotuarelor , imi dau impresia ca nu vor pleca astazi nicaieri , ca soferii lor dorm adanc ...Intru in magazinul de paine unde miroase a paine calda, proaspat scoasa din cuptor. Vanzatoarea imi zambeste ca deobicei si-mi pune painea in punga. Ies si imi umplu plamanii cu aer rece. Nu mai au ele vremurile de acum , farmecul de altadata dar , cred ca diminetile sunt singurele care mai pastreaza ceva din mirosul de demult.
  Va invit pe cei plecati , cand veniti in tara , sa iesiti dimineata devreme si va veti aminti cu siguranta de voi si de cei care v-au fost apropiati atunci demult, cand speranta era prezenta in inimile tuturor romanilor...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Betivul de rand

Recunosc ca sunt betiv!

Pauza de pranz