Paste fericit!

  De aici din Romania, va urez tuturor, o viata frumoasa, plina de fericiri, libera de griji si clipe minunate alaturi de familiile voastre, acolo unde v-ati asezat!
  Daca va ganditi la cei de acasa, trebuie sa stiti ca sigur si ei se gandesc la voi, ca in ziua aceasta, poate ca in nici o alta zi , parintii, copii ,verisorii, matusile, unchii se gandesc pentru cel putin o clipa la voi , cei plecati departe!
   Privesc cu mila la parintii care alearga incolo si incoace cu sacosele pline si avand pe fata un zambet ascuns, iar daca ii intrebi, toti au acelasi raspuns: vin copii acasa!
  Se mai opresc, lasa sacosele jos, scot portofelele si numara banutii ramasi: ar mai avea ceva de luat, oare le mai ajung banii?
  Soarele le lumineaza fetele brazdate de greutati si-i scalda intr-o caldura care le da forta de a merge mai departe. Parintii si-au primenit casele , au scos din dulapurile vechi farfuriile si tacamurile cele mai frumoase - aceleasi pe care le stim de cand eram mici - si si-au umplut camarile cu mancarurile si bauturile preferate ale copiilor!
 Va mai aduceti aminte de prajitura voastra preferata, de platoul pe care era asezata frumos , de masa aranjata de sarbatoare in mijlocul sufrageriei ( acum living! )?  De bunica framantand cozonacii , de tata care venea cu sifoanele pline, de mama care taia zarzavaturile pentru celebra salata de beof, de voi lingand telul de frisca, va mai amintiti?
  Mirosul, inconfundabilul miros de cozonaci, prajituri, de zarva cumparaturilor, de copii gatiti cu pantofiori de lac care scartaiau pe asfalt, de  aerul proaspat care ne umplea plamanii in zilele primaverilor copilariei, va mai amintiti? Stati putin in loc, undeva afara  - va rog din suflet faceti exercitiul acesta cu mine! - inchideti ochii, ganditi-va la copilarie si inspirati adanc! Simtiti mirosul copilariei? Va amintiti? Va amintiti sarbatorile?
  Ziua de pasti. Mama venea si ne trezea dis de dimineata - ca sa nu ne spurce cucul! -  spunand bucuroasa : CRISTOS A-NVIAT! , ne punea sa ne spalam pe fata, pe maini si apoi ne dadea paste. Ne inchinam de trei ori si luam trei inghitituri din anafura inmuiata in vin, pe care bunica o luase de la biserica . In sfarsit venise pastele, puteam sa ciocnim oualele si asa ca incepeam sa le ciocnim pe toate ,cu voia si fara voia parintilor, pana gaseam oul cu pricina, adica cel care le spargea pe toate.
  Asezati la masa ne infruptam din toate bucatele , apoi toti ai casei imbracati in hainele noi de sarbatoare, plecam la padure. Era o adevarata parada , toti oamenii gatiti , cu copil cu purcel se plimbau prin padure, apoi se opreau la una din bodegi si mancau mici , beau bere la halba si vin . Sticlele de vin erau puse de chelneri in frapiere pline cu gheata. Totdeauna m-au incantat aceste frapiere de parca aveau ceva cu totul aparte!
  Noi copii stateam la masa pana parintii beau primul pahar de vin, apoi cand incepeau sa se imbujoreze, porneam la joaca , nu inainte de a ne cumpara salbe de turta dulce, vata in bat si fluiere.
 Seara , noi copii obositi, parintii veseli de la multele ciocniri de pahare ne intorceam acasa si adormeam fericiti.
  Pastele poate fi la fel de incantator daca incercam sa ne aducem aminte de frumosul din noi.
 Paste fericit tuturor!