Timpul si sentimentele

   El , timpul , vremea , vremurile , ne schimba ...infatisarea , pielea , ochii , mainile , trupul , tot...Sufletul si simtirile , nu ni le schimba , poate ni le defineste...Ca si cum ai trasa pe o plansa , o linie subtire , apoi in fiecare zi , o ingrosi , azi cu o culoare , maine cu alta si tot asa....
   Sufletul nostru este o acumulare de sentimente , nascute , aparute pe parcurs  si apoi adancite , intarite ...Ele , sentimentele , simturile din inima , ele sunt cele care ne fac buni , senini , incrancenati , calzi , duri , molcomi, repeziti , iubitori , dusmanosi , generosi , egoisti ...Ele , sentimentele picurate in noi din primele zile de viata , ele creeaza omul de mai tarziu..si rar , omul acela, se poate slefui si singur , daca este constient , de ceea ce are prea mult sau prea putin...
  Am privit astazi un copil ..se rasfata singur. Mama acestuia , era aproape umila...aceasta femeie nu isi crestea copilul . Copilul o domina.
  Femeia statea in picioare , langa un loc de joaca si se uita cu o admiratie absurda la copilul, care efectiv ,se tavalea  pe jos. Poate nu ar fi fost ceva nepotrivit , daca nu ar fi facut-o prin toate lacurile care balteau pe-acolo. Femeia ii spunea , ca intr-o ruga inaltat-o domnului, sa mearga acasa. Copilul ii raspundea cu un Nu , aproape dusmanos...Priveam scena absurda perplex. un razboi al copilului cu propria mama. Mama inconstienta , care din iubire , dar mai ales din nestiinta , isi pusese pe un drum gresit copilul...sentimentele, sunt cele care ne fac oamenii de maine. Sentimentele care ne sunt sadite in suflet...De ele ne folosim apoi toata viata , ca sa fim , sa existam . Sa existam frumos sau urat.
 Existati frumos , oamenilor !