Casa copilariei mele...

      ...Curtea noastra, era plina de pomi fructiferi... De cum intrai pe portita din lemn , in stanga se lasa gradinita mamei, plina cu visini, ciresi si caisi...Printre ei apareau primavara ghiocei si viorele, dar mai ales tamaioara , care era plantata de mamaia. Unele se treceau si altele  abia atunci infloreau , era ca un ciclu care parca se relua sub o alta intruchipare... Stiti , totdeauna asteptam cu atata ardoare sa se coaca caisele , incat pana nu capatau culorile coacerii , nu indrazneam sa rup vreuna . Acum , la batranete , stau si ma intreb : nu rupeam niciuna pentru ca eram eu atat de rabdator sau pentru ca nu ajungeam la crengi?!... Oricum o fi fost, cert este ca abia cand se coceau , abia atunci mancam din caisele zemoase si dulci.
  Era atat de frumoasa si totodata atata de trista curtea in care am crescut!... Trista pentru ca uneori din launtrul casei se auzeau certurile parintilor si frumoasa pentru ca acolo am trait noi cu mamaia noastra , cu mama noastra si chiar cu tatal nostru cel rau ! ...
  Casa din pamant batut , mica , doua camere si o bucatarie , cu gard din lemn dat cu var alb... Casa , la fel  spoita - cum zicea mamaia !- cu var alb si brau negru de smoala... Cand si cand , vara , mamaia lua o bidinea mare, pe care o inmuia incet intr-o galeata si spoia iar si iar braul casei , pana sclipea de intunecime...
 Bucataria era o camaruta, in care coborai ca intr-un bordei , numai ca de-acolo razbateau cele mai minunate miresme , iar cand mancarurile erau gata , auzeam si din fundul curtii , strigatele mamaei:
    - Hai la masa ! Hai bia la masa ! Pe unde sunteti fa ? Fa , n-auziti!!! continua ea , pana ce apaream fiecare, de prin cotlonul pe unde visam...
 De multe ori , dupa amiaza , cand ne culcam doua ore !, ti-era nu-ti-era somn , trebuia sa stai in pat fara sa te misti  doua ore!, deci uneori , in acele ore, stateam si priveam leaganul miscandu-se in bataia vantului, dar somn tot nu mi se facea!... Era legat cu sfoara groasa de parul din fata ferestrei. Parul crescuse inalt mult peste coama casei , iar perele care se coceau toamna tarziu , erau dulci si zemoase !
   Uneori iarna , sfoara leaganului ingheta si scartiia infricosator : scaaart, scaart..Pielea mi se zbarlea ca de gaina , trageam plapuma peste cap si tremuram tot de frica...
 Din aceasta curte , intrai pe o portita din sarma, intr-o alta curte , plina cu salcami ... Aici salasuiau in voie gainile si porcul... Porcul l-au taiat de ignat ... A tipat bietul de el, din toti rarunchii , numai ca mama nu ne-a lasat sa ne uitam.
   Sora mea mai mare , manca ganietii de la pui. Mama o surprindea mancand , o certa cu foc , dupa care o lua si o spala cu sarg pe gura  , dar degeaba , ea manca si-n urmatoare azi , si-n urmatoarea ... Pesemne erau gustosi !... Eu o priveam cu dezgust , dar nu indrazneam sa-i zic nimic, fiind mai mic uneori ma pocnea!....
    Ehei , cata frumusete !...
 In aceasta curticica , undeva chiar langa poarta de sarma, era un robinet , din care vesnic taraia apa. Acolo ne spalam , de-acolo luam apa pentru cele trebuincioase casei... Tot aici , mamaia isi freca calcaiele ei aspre, de pietrele peste care apa se revarsa in suvoaie...Calcaiele i se inroseau , dar ea continua sa le frece , de parca ar fi vrut sa-i dispara...
    In fundul acestei curti , era closetul . Din lemn , bine facut , cu pres si ziare , acolo stiam ca intrau pe rand adultii si faceau ceea ce noi faceam brambura  prin curte!...De aici , printr-o alta poarta , tot din sarma , dar mult mai inalta , intrai in curtea, unde trona in toata spelndoare sa , via... Ehei , vie mare , inalta , asezata frumos pe randuri , din care nu te vedeai... De-aia , aici ne si ascundeam impreuna cu mamaia si mama , atunci cand tata venea beat acasa... Stateam cateva ore , pana cand mama considera ca tata a adormit... Abia atunci ne reintorceam in casa , de parca nimic nu s-ar fi intamplat...Mama isi relua treburile , mamaia la fel , iar eu stateam mirat si-l priveam pe tata , care dupa ce se trezea din somn , nu intreba nimic, nici unde-am fost , nici altceva...
 Cam asa arata casa noastra , inainte ca ''Ceausescu'' , sa ne demoleze si sa ne mute in blocurile de beton...
...Nu stiu de ce aceasta dupa-amiaza , mi-a trezit aceste amintiri...