Muncim

  Ne topim sub soare ! Este prea mult praf in Romania ! Totul arde , este liniste si arde ! Suntem o masa de carne fierbanda ! De cand nu a mai plouat , Romania stagneaza . Sta si asteapta o lacrima . Doar una . A cerului. !Dar cerul , nici macar nu mai plange !
  Plangem noi , in schimb . Ne plang inimile si sufletele. Ne simtim singuri . Mult prea singuri. Speranta ca poate Europa ne vede , sau macar ne aude , s-a stins sub lacrimile noastre .
  Copii ne plang , noi privim spre orizont , dar nimic nu se mai vede ! Am obosit sa-mi plang tara , sa-mi plang copii romani ! Sa le dam , sa le dam si sa plece ! Lor celor care sunt sus in fruntea tarii si care ne distrug si ultima farama a fiintei ... Sa le dam toata bogatia tarii , sa le-o dam , numai sa plece !
 Asfaltul arde ! Copii privesc din spatele ferestrelor drumul pe care vor veni parintii de la servici. Acum drumul e gol. Romanii muncesc. Noi nu avem concediu .
  Ne intalnim zi de zi , in fiecare dimineata, in fiecare an , noi cei care muncim fara sa ne planga nimeni de mila. Muncim sa traim si traim sa muncim. Asta este viata noastra . Aici . In Romania .

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Betivul de rand

Recunosc ca sunt betiv!

Pauza de pranz