estetica-frumosului

    Salve! Mi-au inceput copiii scoala , ca toti ceilalti dealtfel.     Au reanceput si problemele...  Din primele zile , dirigintii  ne-au cerut bani : pentru fondul clasei , pentru cadourile de zilele de nastere ale copiilor din clasa , pentru culegeri care mai de care mai ciudate , pentru burete , creta, fata de masa , galeata , cos de gunoi... Profesorii si ei : pentru carti de la nu stiu ce edituri agreate de ei , pentru carti scrise chiar de ei, pentru nu stiu ce caiete speciale , pe care le au chiar ei de vanzare... Si asta e doar inceputul...  Sa-ti mai duci copiii la scoala... Ne mai si plangem ca sunt atatia copii care nu merg la scoala... De parca parintii acestora si-ar dori cu tot dinadinsul sa aiba copii anafabeti!...  Ne-am analafabetizat singuri tara , fara sa ne gandim ca din randurile tot mai dese , ale celor fara carte , vor iesi  hotii , criminalii , violatorii ...  Ce sa facem noi ?...

 Va saluta un om de rand! Va salut pe toti , de aici din vagauna in care trairea-n nefericire si nesperanta este o normalitate!... Ce mai facem? ...Bine... Binele pe care noi il stim si-l cunoastem . Am auzit , am vazut prin filme si documentare , unii din noi au si citit , ca exista si un bine mai bun decat binele nostru.   Hai ca nici binele nostru nu e asa rau!... Noi , fericirea o gasim printre prieteni si familie , o gasim intr-un zambet , o vorba duioasa , o mangaiere... S-ar parea ca si ea , fericirea , exista prin alte parti si in altfel de forme , dar deja pentru noi asta tine de SF.  Ce chestie , gandul mi-a sarit nu stiu de ce , la granita... Toti acum , putem sa plecam in alte tari , sa le vizitam, sa ne intoarcem , sa plecam iar... Am auzit pe cineva , ca pesonalul din aeroporturile straine sunt zambitori , iti ureaza bun venit in tara lor sau dupa caz drum bun... La noi in tara, ai nostri sunt incruntati si te prives...